RSS

Obsesia olandezilor sau Fenomenul Elfstedentocht

26 Jan

Acum că tot au ajuns veștile despre înzăpezirea României până în Olanda, mi se pare un moment propice ca să vă dezvălui obsesia națională, extinsă ca o caracatiță asupra minților olandeze.

Iarna asta, fiind până acum blândă, aproape fără vreun îngheț, am fost cruțați, cum însă din weekend temperaturile vor scădea și se menționează iar termenul atât de adorabil de horrorwinter, ieri la buletinul meteo de la tv a fost rostită iar formula magică.

Iarnă de iarnă, cum dă un îngheț de -2°C, cum auzi olandezi entuziasmați care prorocesc cum că nu va mai dura mult până când o să fie gheață suficient de groasă pentru ELFSTEDENTOCHT!

Locuiesc de 5 ani în Olanda și până acum nu s-a organizat niciun Elfstedentocht, pentru că nu a fost niciodată suficient de frig. Dar modul în care majoritatea olandezilor par să se aprindă automat de la cel mai mic semn de îngheț și să înceapă să pomenească de tradiția asta, e de-a dreptul incredibil.

Elfstedentocht se traduce “turul celor unsprezece orașe” și este organizat de Asociația Regală a celor 11 Orașe din Friesland, Friesland fiind una dintre provinciile din nordul Olandei, cu o limbă proprie. Asociația pomenită a fost înființată în 1909 și organizează de atunci acest tur pe patine, cel mult o dată pe an, însă depinde de temperaturile exterioare, pentru că se patinează pe gheață naturală între 11 orașe. Pe prima pagină a site-ului asociației se și face referire la felul în care reacționează olandezii la îngheț, citez: “Când, după câteva nopți de îngheț zdravăn, devine foarte palpitant dacă se va putea organiza turul, veți putea citi aici toate informațiile.”

Vedeți mai jos o hartă a orașelor, ca idee. Se patinează de la oraș la oraș, pe lacuri și canaluri (de care Olanda e plină), între câmpuri, pe sub poduri.

Sursa hartii http://cdn.radionetherlands.nl/data/files/imagecache/rnw_slideshow/images/Eleven-Cities-Map–elfstedentocht.nl_.jpg

Locuitorii provinciei Friesland parcurgeau adesea patinând distanțe mai lungi, pentru că în trecut calul era un lux pe care mulți dintre ei nu și-l permiteau. În mod distractiv, s-a parcurs un traseu asemănător cu cel de acum de mai multe ori, chiar și în urmă cu câteva secole.

Turul se începe și se sfârșește în Leeuwaarden, capitala provinciei și durează o zi, iar ultima dată a fost organizat în data de 4.01.1997. Ce iarnă fantastică trebuie să fi fost, când după pneumonia cu care s-au ales pe 1 ianuarie după tradiționalul scăldat în mare de anul nou, olandezii au putut 3 zile mai târziu să adâncească problema patinând în frig ore în șir.

Din 1909 încoace, a avut loc de 15 ori, de NUMAI 15 ORI! Dar poate tocmai frecvența redusă face totul atât de palpitant, poți să tot vrei, dar dacă nu e gheață de minim 15 cm grosime pe majoritatea parcursului de aproape 200 km, nu se organizează. Când sunt șanse (minime, credeți-mă) să se poată organiza, șefii de raion (așa se numesc) măsoară cel puțin o dată pe zi grosimea gheței, iar dacă sunt motive serioase, se organizează o întâlnire de urgență pentru a se hotărî dacă se dă sau nu startul.

Sursa fotografiei http://images.memorix.nl/naa/thumb/500×500/12854ba3-23bb-2ecb-bd9c-5c5cb816e6cd.jpg

De asemenea, se ține în permanență legătura cu institutul de meteorlogie și cu un meteorlog cunoscut de la televiziune, Piet Paulusma, care provine din aceeași provincie, adică trebuie să fii de acolo ca să poți fi de încredere în asemenea probleme de importanță maximă. Ce credeți că se întâmplă dacă sunt porțiuni în care gheața nu e suficient de groasă? Eu una așa ceva nu am mai auzit: transplant de gheață!!! În alte cazuri se face o construcție din lemn care se așează peste gheață, sau într-o parte, și pe care patinatorii pot țopăi, până dau din nou de gheață. Se mai folosesc și covoare sau preșuri din cauciuc, dar se încearcă o utilizare minimă a acestor artificii.

Ca să participi la un asemenea eveniment, trebuie să fii membru al asociației, asta ca să se asigure că numai adevărații pasionați vor participa și că nu se va încerca să se obțină profituri bănești, cum ar fi prin vânzarea de bilete de participare.

La plecare, patinatorii primesc un carnețel în care trebuie să primească ștampile în fiecare oraș, dar și în câteva posturi de control secrete aflate pe parcurs, pentru a se evita trișarea. La încheierea turului în timpul maxim stabilit dinainte, fiecare participant cu toate ștampilele în carnețel va primi un premiu: crucea turului celor 11 orașe.

Sursa fotografiei http://neon.pictura-hosting.nl/fsm/fsm_mrx_bld/thumbs/250×250/fsm/00/FSM_058/FSM-1984-198.jpg

Primii 11 bărbați și primele 5 femei (discriminarea are la bază numărul redus de femei care participă) primesc și o medalie.

Sursa fotografiei http://www.astroblogs.nl/wp-content/uploads/2008/10/tocht.jpg

În anul 1986 turul a avut parte de un participant marcant, dar care a vrut să o facă incognito: prințul Willem-Alexander.

Sursa fotografiei http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQKsbvJPC8kKJhBlMko6zUXmjDQ-DXUj4SwFdD9U25Z7zdIuptWyg

În 2008 s-a efectuat un studiu (probabil că nerăbdarea olandezilor luase proporții gigantice) și s-a ajuns la concluzia că, din cauza schimbării climei, șansa de a putea organiza un tur este de o dată la 18 ani. Dacă este adevărat, mă tem că mai avem doar 3 ani până la următorul tur, până atunci rămâne să ne irităm la fiecare semn de îngheț.

Advertisements
 
2 Comments

Posted by on 26 January 2012 in Fenomene olandeze, Traditii, sarbatori, Vremea

 

Tags: , , , , , , ,

2 responses to “Obsesia olandezilor sau Fenomenul Elfstedentocht

Scrie aici parerea ta / Write your ideas here

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: