RSS

Category Archives: Limba noastra-i o comoara… oare si a olandezilor?

Cum am invatat (mai multa) olandeza

Inca nu terminasem primul curs de limba olandeza cand m-am angajat. Pe aceeasi pozitie in aceeasi firma ca in Romania. Cea mai importanta diferenta (pe langa faptul ca salariul era acelasi, dar pentru jumatate de norma) si motivul pentru care ma treceau transpiratiile de cate ori suna telefonul in primele luni la birou, era limba. Lucrez in departamentul de vanzari al unei firme germane si clientii nostri sunt din Benelux, deci majoritatea vorbitori de olandeza. La inceput, vorbeam numai in engleza cu colegii mei, pentru ca in continuare nu consideram ca pot vorbi olandeza, dar invatam, asa ca aveam sperante. Cand clientii sunau si incepeau sa vorbeasca in olandeza, mai ca lesinam de la efortul pe care il depuneam sa ii inteleg, pana si numele lor erau o adevarata provocare.

Asa ca era momentul potrivit sa frecventez un nou curs de limba, unul mai bun, mai scump, caci firma platea de data asta! 🙂 Am fost foarte fericita ca firma mi-a oferit un curs si pot sa spun ca mi-a schimbat viata in Olanda de atunci. Cursul a fost la ILC in localitatea Waalwijk unde am avut o profesoara numai pentru mine, ceea ce a fost exact ce imi trebuia. Am putut sa o intreb orice, toate nelamuririle mele si-au gasit raspuns, in timp ce exersam si limba olandeza de care aveam nevoie la birou. Lectiile erau o data pe saptamana, seara si au durat vreo 4 luni (30 de ore in total). Dupa cateva lectii m-am simtit suficient de sigura pe mine ca sa vorbesc si scriu in olandeza.

Acesta a fost al doilea si ultimul meu curs de olandeza pana acum. Nivelul meu este acum acceptabil, am avut parte de suficiente complimente pentru olandeza pe care o vorbesc si imi place mai ales sa descopar greselile pe care le fac olandezii in limba proprie 🙂

Mi-ar placea sa cunosc si sa folosesc mai multe expresii olandeze, acesta e inca un teritoriu care nu imi e familiar. Si mi-ar placea si sa am un vocabular activ mai bogat, inteleg majoritatea cuvintelor pe care le aud sau citesc, dar pe multe nu le folosesc pentru ca nu imi vin in minte cand am nevoie de ele. Asa ca mai am de invatat, asta e sigur.

SI ca sa inchei aventura limbii olandeze de care am avut parte, iata cateva reactii ale unor olandezi de pe cand inca nu vorbeam olandeza sau de acum, cand vorbesc olandeza:

– cand eram la inceputul vietii mele in Olanda, o persoana olandeza mi s-a adresat vorbind olandeza tare si raspicat, ceva de genul: “E FOAR-TE FRU-MOS A-FA-RA AZI.” Cumva, metoda asta i s-a parut buna de aplicat cand cineva nu vorbeste limba, dar incearca sa o invete.

– altii, care nu se simteau in largul lor ca sa vorbeasca engleza (ceea ce vorbeam eu pe atunci), ceea ce este de inteles, mi-au spus ca vorbesc cu mine in olandeza ca sa pot invata limba. Sigur, poate fi o metoda cand esti fortat sa vorbesti o limba straina, dar uneori m-am simtit izolata si exclusa din conversatii pe care nu le puteam intelege.

– acum, dupa vreo 6 ani de cand vorbesc zilnic olandez, am fost surprinsa de catre o persoana olandeza care nu vorbise cu mine inainte, doar stia ca nu sunt olandeza. A vorbit cu mine olandeza de parca EL ar fi fost un strain care nu vorbeste limba bine. Eu i-am raspuns in olandeza, sigur, nu sun ca o olandeza, se aude clar ca sunt straina, dar totusi, vorbesc corect, poate fac niste mici greseli, dar nimic prea grav. Ei bine, limba olandeza pe care a folosit-o cu mine suna ceva de genul: “Tu uiti si tu vezi copac.”

– probabil acelasi accent ii face pe multi dintre clientii care ma suna la birou (este un birou in Olanda, numarul de telefon este olandez) sa inceapa sa imi vorbeasca in engleza. Ceea ce jur ca nu faceau atunci cand incepusem sa lucrez aici! 🙂 Chiar si unii clienti cu care vorbesc la telefon mai des, carora le-am scris e-mail-uri in olandeza. Unii se complica foarte mult, pentru ca dintr-un anumit motiv nu incearca mai intai sa vorbeasca olandeza sau macar sa ma intrebe daca eu vorbesc olandeza, ci incep direct in engleza si multi se chinuie sa isi gaseasca cuvintele.

Ei bine, asta a fost tot, mult succes daca invatati olandeza!

 

Tags: , , , , ,

Cum am invatat limba olandeza (in Olanda)

Am venit in Olanda cu cateva zile inainte ca Romania sa intre in UE, precum am scris in postarea anterioara. Singurele mele cunostinte de limba olandeza erau bazate pe ceea ce invatasem singura dintr-o carte si un CD.

Ana, o prietena din Romania (acum locuieste in New York – acesta ar fi momentul perfect pentru a va da un link catre blogul ei, doar ca nu are unul :), dar credeti-ma ca ar fi unul foarte interesant!) imi pomenise de o carte olandeza: “Cirkel in het gras”. Am cumparat-o la scurt timp dupa ce m-am mutat aici, gandindu-ma sa incerc sa o citesc, daca reusesc.

P1180667p

Cum-necum, am fost in stare sa citesc cartea, pe fiecare pagina aveam cateve cuvinte pe care nu le recunosteam, asa ca le cautam in micul meu dictionar olandez-roman (un cadou de la prietena mea Lia, care locuieste in continuare in Bucuresti, nici ea nu are blog, dar ar fi foarte potrivita pentru unul:)). Restul textului l-am inteles prin asocieri, comparatii cu toate limbile pe care le cunosc mai bine sau mai vag si probabil din context. Recunoasterea cuvintelor in limba asta straina era o mica victorie de fiecare data.

 P1180668p

Era deja mare lucru ca puteam citi intr-o limba aproape necunoscuta, dar sa o vorbesc era cu totul altceva. In opinia mea, nu vorbeam olandeza. Eram singura cu aceasta opinie. Toti in jurul meu incercau sa ma convinga ca as putea vorbi olandeza, daca as indrazni. Dupa mine oamenii astia erau nebuni :). Nu puteam sa accept ca se asteptau de la mine sa vorbesc o limba dupa cateva lectii citite intr-o carte.

In schimb cred ca eram un fel de burete la vremea aceea si am invatat multe cuvinte olandeze ascultand cu atentie, uitandu-ma la televizor, citind subtitratile. De asemenea, intrebam ce inseamna cuvintele pe care nu le intelegeam.

Dupa mai putin de doua luni de la sosirea in Olanda am decis ca e momentul sa iau niste lectii de limba olandeza. Exista o scoala in apropiere care oferea asemenea cursuri, dar mai intai trebuiam testata pentru a se stabili de la ce nivel sa incep. Asta mi s-a parut putin ciudat, pentru ca eu eram convinsa ca eram incepatoare, nu aveam niciun dubiu in privinta asta. Am fost programata pentru 5 teste: intelegerea unui text scris si a unui text vorbit, scris si doua feluri de vorbire. Mi-am dat toata silinta. Mai tarziu ne-am prezentat la o profesoara care urma sa ne dea rezultatul si verdictul. S-a asezat si m-a intrebat:  “Pentru ce esti aici?”. Reactia mea: uimire. A continuat: “Rezultatele tale sunt asa de bune incat nu prea avem ce sa te invatam. De ce nu vorbesti pur si simplu olandeza?” Nu imi mai amintesc ce am raspuns, dar trebuie sa fi fost ceva de genul: “Nu pot vorbi o limba pe care nu am invatat-o!” Ea probabil ca si-a imaginat ca ceva nu e in regula cu mine. 

Am gasit acum rezultatele testelor si vad ca am avut 4 pentru ascultare, scris si citit si 2 pentru vorbit (din pacate nu stiu pe ce scala, dar 2 era sigur inferior fata de 4).

P1180670

Pana la urma am putut sa particip la lectii de limba olandeza care se tineau o data pe saptamana  cate 2,5 ore. M-am alaturat unei grupe de cursanti  dintre care majoritatea erau polonezi, iar restul din alte tari. Lectiile erau variate, dar nu erau ceea ce simteam eu ca mi-ar trebui. Eu imi doream sa invat sa scriu in olandeza, reguli de gramatica, cuvinte – materie grea, de la inceput. Probabil ca ceilalti cursanti avusesera deja parte de toate astea in lectiile precedente. Au fost foarte surprinsi cand au auzit ca eu incepteam sa invat olandeza impreuna cu ei, care deja urmasera mai multe cursuri, incepand la nivele inferioare. Si eu eram la fel de surprinsa. Am discutat texte ale unor melodii olandeze populare, am comentat pe baza unor fotografii, am pregatit un discurs pe o tema la alegere, am facut exercitii. Nu mi se parea ca asa se incepe invatarea unei limbi noi, dar nu acesta era scopul acestui curs, avand in vedere ca nu era menit pentru incepatori ca mine.

In final, dupa 4 luni, am terminat cursul. Nivelul la care am incheiat a fost “pe drum spre B2”, nivelele fiind A1, A2, B1, B2, C1 and C2 (ultimul fiind cel mai ridicat). 

P1180671p

– va urma –

 

Tags: , , , , ,

Cum am inceput sa invat limba olandeza

Am venit in Olanda dupa ce am incercat cateva luni sa invat limba olandeza singura, acasa, cu ajutorul numai al unei carti si al unui CD (pentru cunoscatori: Het Groene Boek).

P1180662p

Stiam ca olandeza este o limba germanica, asa ca ma asteptam sa aiba multe in comun cu germana si engleza, limbi pe care le invatasem ani de zile. Dar cuvintele ciudate si mai ales sunetele emise de CD erau totusi altfel. Prima lectie din carte era mai de introducere si continea, pe langa alte lucruri, intrebarea: “Hoe heet jij?”, insemnand: “Cum te cheama?”. Seamana cu aceeasi intrebare in germana: “Wie heißt du?”, dar numai daca stii cum sa privesti cuvintele 🙂 Dar aceeasi intrebare pe CD nu suna deloc germanica, daca semana cu ceva, atunci in mod clar cu chineza. Suna ceva de genul (cititi literele ca si cand ar fi romaneste): “hu heit ceai?”. Imitati un accent chinezesc in timp ce cititi intrebarea asta si veti intelege ce vreau sa spun 🙂

P1180664

Cu toate astea, nu am disperat, ci am continuat cu lectiile din carte, incercand sa invat cuvinte, putinele reguli gramaticale din carte care nu erau explicate decat cu ajutorul exemplelor si, ceea ce a fost mai greu, incercand sa invat sa pronunt cuvintele olandeze. Imi amintesc ca ascultam unele cuvinte de multe ori si tot fara sa inteleg un anumit sunet. Precum marsavul (daca nu este in mod oficial marsav, ar trebui sa fie!) sunet “ui”, as vrea sa va explic cum se pronunta, dar imi este imposibil. Daca m-as afla in fata voastra tot nu as putea sa il pronunt asa cum fac olandezii. In prezenta altor litere, precum in cuvantul “huis” (=casa) cred ca pot imita un sunet care sa fie acceptabil. Dar cand sunetul este de unul singur, in cuvantul “ui” (=ceapa), nu mai am unde sa ma ascund si devine evident cat de marsav poate fi sunetul asta 🙂

Motivul pentru care incercam sa invat olandeza era ca Romania, unde locuiam atunci, nu era inca membra a UE, iar ca sa fiu primita sa locuiesc in Olanda trebuia sa dau in prealabil un test de de limba. Parcursesem mai bine de jumatate din carte si nu eram deloc optimista in legatura cu testul. Dar exista posibilitatea de a suna un anumit numar si de a da telefonic un test pentru a capata o idee despre nivelul la care ma aflam. Nu imi mai amintesc cat a durat acel test, dar a parut sa dureze o vesnicie. Nu am fost in stare sa raspund la majoritatea intrebarilor. Cuprinsa de panica deja imi imaginam ca nu voi fi primita niciodata in Olanda. Rezultatul testului (aflat a doua zi) a fost ca nu fusesem rea deloc, daca imi amintesc bine raspunsesem bine in proportie de circa 60%. Ceea ce nu poate insemna decat un lucru: ca asteptarile nu erau ridicate, pentru ca majoritatea raspunsurilor mele au fost: “Nu stiu” 🙂

Cateva saptamani mai tarziu am fost salvata de UE cand s-a anuntat ca Romania va adera de la 1 ianuarie 2007, ceea ce pentru mine insemna ca nu mai era necesar sa dau testul de limba.

 

Tags: , , , , , , ,

Brutarul premiant din Made

In privinta produselor alimentare (si nu numai) se pare ca am ajuns sa traiesc intr-unul dintre cele mai bune locuri din Olanda.

Supermarketul Albert Heijn la care imi fac cumparaturile a fost in 2009 cea mai buna filiala (franciza) a Albert Heijn, iar in 2012 cel mai bun supermarket din intregul lant Albert Heijn.

Acum avem un nou castigator in sat: brutarul Van der Steen din Made a fost premiat drept cel mai bun dintre magazinele Echte Bakker din Olanda, titlu pe care il va pastra tot anul.

Pe aceasta tabla in fata magazinului brutarul face cunoscut acest lucru, dar este deja evident din baloanele de la intrare ca are ceva de sarbatorit.

P1140163

P1140181

Am consultat site-ul Echte Bakker (adevaratul brutar, in traducere) pentru a ma documenta si mi se pare o poveste interesanta.

Echte Bakker este de fapt o asociatie bazata pe decizia luata in 1967 de cativa brutari de a se impotrivi preluarii pietei de catre marile fabrici de paine. Au hotarat sa faca schimb de retete, cunostinte si experiente, ceea ce a atras tot mai multi brutari si astfel s-a infiintat Asociatia Breasla Brutarilor Echte Bakker. Mi se pare incredibil ca in vremurile astea moderne mai exista o adevarata breasla activa. In cadrul acesteia, calitatea produselor este pe primul loc. Exista un maestru care poate oferi sfaturi si scolarizari brutarilor, totul pentru ca produsele lor sa se distinga clar de cele din supermarket-uri. In total in Olanda sunt 191 de brutari adevarati (Echte Bakkers), care au 383 de magazine. Acestia sunt brutari independenti afiliati breslei datorita faptului ca au o calitate corespunzatoare a produselor. Cu toate acestea, raman liberi, astfel incat fiecare magazin poate arata altfel, nu li se impune nicio formula, insa aspectul magazinelor, igiena si personalul acestora se evalueaza regulat. Ceea ce au toti acesti brutari in comun este pasiunea pentru aceasta meserie.

P1140206

Si povestea castigatorului Van der Steen este interesanta. Aceasta brutarie este o afacere de familie, condusa de doi frati, Jeroen si Barry, care au preluat-o in 2007 de la tatal lor, Ad van der Steen. Acesta a lucrat din 1980 in colaborare cu breasla Echte Bakker si inca isi mai ajuta fiii in brutarie. In ultimii ani, brutaria din Made s-a aflat in mod constant printre cele mai bune, iar anul acesta a reusit sa castige premiul intai pentru cel mai bun magazin si cea mai buna calitate a produselor. Pe site-ul brutariei, cei doi frati afirma ca sunt mandri sa fie proprietarii brutariei si ca ofera paine si produse de panificatie de calitate superioara si cu gusturi surprinzatoare, din cele mai bune ingrediente.

Brutaria este si o salvare pentru oamenii care raman fara paine, chifle sau alte specialitati in weekend sau seara, avand un automat in exterior din care se poate cumpara ceva prin introducerea de monede.

P1140162

Se pare ca brutaria castigatoare a avut si “geluk bij een ongeluk”, adica noroc  in urma unui ghinion, pentru ca in 2010 un incendiu a devastat magazinul si brutaria, astfel incat fratii van der Steen au fost nevoiti sa renoveze. Probabil si datorita acestuit fapt au castigat premiul. Pe site-ul brutariei puteti vedea cateva fotografii din brutarie si magazin si, bineinteles, cu cei doi frati castigatori: http://vandersteen.echtebakker.nl/home

Profit de tema asta brutareasca 🙂 ca sa va informez ca in Olanda painea pentru toast se numeste Casino. Asta in caz ca va aflati in Olanda si vreti sa cumparati paine pentru prajit. Se pare ca denumirea vine din limba italiana, de la tava cu capac in care se coace painea aceasta.

P1140214

 

Tags: , , , , , , , ,

Komkommertijd

Este oficial, este vremea castravetilor in Olanda, respectiv komkommertijd.

O expresie draguta care face referire la perioada cea mai linistita din an, vara, de obicei in luna august, cand majoritatea oamenilor au concediu si cand  in general se intampla putine lucruri.

La televizor nu se difuzeaza sezoane noi din seriale si emisiuni, stirile sunt mai putin importante, ba sunt si ziare care au editii mai subtiri sau mai rare.

Originea expresiei nu este sigura, se pare sa fi existat de mai multe secole, cand cultivatorii de castraveti erau foarte ocupati cu recolta in perioada asta, dar in afara de ei, totul era relativ linistit. Astfel s-a asociat perioada castravetilor cu o perioada de liniste (mai putin pentru cultivatori).

Se prea poate ca expresia sa fi fost preluata din alta limba, precum engleza sau germana, care au sau au avut o expresie similara (cucumber time, Sauergurkenzeit).

In prezent exista expresii diferite in mai multe limbi care desemneaza aceeasi perioada.

In limba romana din cate stiu nu exista ceva similar, sau?

 ********************************************************************

It’s official: we are in full cucumber time in the Netherlands, meaning komkommertijd.

A nice expression that describes the most peaceful period of the year, in the summer, mostly in August, when most people have holidays and not much happens in general.

On tv there are no new seasons of series or shows, the news is less important and some newspapers even have thinner editions or less frequent.

The origin of the expression is not certain, it appears that centuries ago it was being used as this was the period when the cucumber cultivators were busy with the harvest, but other than that not much was going on. So this period of harvesting cucumbers was associated with a period of rest (except for the cultivators).

It is  possible that the expression was taken over from another language, like English or German, where similar expressions were or are used (cucumber time, Sauergurkenzeit).

Currently there are other expressions in several languages which describe the same period.

As far as I know there is no such expression in Romanian, is there?

 

Tags: , , , ,

Despre pronuntarea olandeza sau Au, ma doare in gat!

Intreaba orice ne-olandez cum suna limba olandeza si bag mana in foc ca raspunsul va fi in majoritatea cazurilor ceva de genul: hhhggggrrrrrrr.

Adevarul asta e, e sunetul cel mai tipic olandez acest hhhhhhhggggggrrrrrrr gutural. Nu toate cuvintele il contin, desigur, dar uneori, ca un facut, ai parte de o aglomerare de haraieli din astea intr-o singura propozitie, incat nu iti vine sa-ti crezi urechilor cum ca asta este o limba umana, pentru ca prea seamana cu ceea ce graiesc extraterestrii in unele filme.

Sunetul in chestiune este felul in care se pronunta in limba olandeza litera “g” (banuiesc ca e o surpriza si ca v-ati fi asteptat sa fie litera “h”, sau?), care suna ca un “h” romanesc, insa combinat cu un “g” si pronuntat din strafundurile gatului, dupa ce treci de omusor si de amigdale, cu cat mai adanc, cu atat mai bine.

Cand am invatat limba olandeza, norocul meu a fost faptul ca locuiesc in sudul Olandei, in provincia Brabant, care are o caracteristica prielnica in privinta acestui sunet: aici avem parte de un “zachte G”, adica un “G moale”, ceea ce inseamna ca haraiala guturala este mult mai moderata fata de restul tarii, motiv pentru care mi se pare ca pronunt sunetul respectiv destul de usor si de bine.

Norocul asta nu rezolva insa tot ceea ce e  legat de litera asta problematica. Cand cuvantul incepe cu “gr…”, de ex. “grijs” (adica “gri”), haraiala se ingroasa, incercati si voi sa pronuntati un “h+g” gutural urmat de “r” – parca porniti un motor, nu? Asta insa nu e tot, mai sunt si alte combinatii, chiar mai ucigatoare: un exemplu cuvantul “graag” (care inseamna “cu placere”) care in plus se termina tot in “g” – faceti o incercare, ce ziceti? Va simtiti partial olandezi?

Ce imi da mie cel mai mult de furca este combinatia, in acelasi cuvant, a unui “g”cu un “h” de gen “gehaald” sau “hygiëne”. Aici organele mele romanesti clacheaza lamentabil, astfel incat “h”-ul incepe sa sune a “g” si invers, in orice caz nu cum ar trebui. Trecerea de la un sunet dificil (“g”) la unul obisnuit (“h” care se pronunta absolut normal, ca si in limba romana), dar totusi asemanator cu primul, este limita mea si dovada clara ca nu sunt si nu voi fi niciodata olandeza.

Cred ca ati prins gustul asa ca va mai dau cateva cuvinte si combinatii sa exersati:
Graag gedaan = Cu placere

Goedemorgen (“oe” se pronunta “u”) = Buna dimineata

Gehoor = Auz.

Recomandare: dupa citirea si pronuntarea cuvintelor luati un Strepsils sau o lingurita de miere 🙂

 

Tags: , , ,

De ce sa ai un dip cand poti avea Cup-O-Soup?

Un fenomen cunoscut olandezilor si care poate duce la neintelegeri daca esti strain si nu cunosti bine limba olandeza, este cel al “dip””-ului.

Daca nu ai idee si vei auzi un olandez spunand ca are un “dip” (ik heb een dip) sau (mai rau) ca sede intr-un “dip” (ik zit in een dip) si daca vei face mintal conexiunea cu limba engleza, poate te vei gandi ca persoana respectiva are sau s-a asezat intr-un sos. 🙂

“A avea un dip” ar putea fi tradus prin “a avea o cadere” – referindu-se la o cadere psihica (a avea o usoara depresie) sau doar o scadere a energiei (sau glicemiei).

Acesta din urma este “dip”-ul care poate fi inregistrat zilnic spre sfarsitul zilei de munca, pe la ora 16.00. Pare ca dupa atatea ore de munca, pe la patru te lasa puterile si incepi sa casti, ti se face somn, nu mai ai energie. Este momentul in care multi olandezi mai iau o cafea sau un ceai, dar si momentul pentru un produs foarte popular in Olanda, care a inregistrat cresteri impresionante ale vanzarilor dupa o serie de reclame in urma cu mai multi ani, care au convins cumva olandezii ca la ora 16.00 e timpul pentru “Cup-O-Soup”, adica o supa instant, sub forma de praf, care se prepara intr-o cana adaugandu-se numai apa fiarta.

Supa instant de genul asta nu este ceva neaparat tipic olandez, dar succesul acestei marci olandeze este deosebit,  mai ales faptul ca majoritatea olandezilor se gandesc la acest produs in situatia descrisa, crezand ca ii va scoate la liman. Ba pe site-ul http://www.cupasoup.nl/ gasesti pana si o numaratoare inversa pana la ora 16.00.

Cup-O-Soup poate fi cumparata in multe gusturi, de la clasicele supe de rosii, legume, vita, la cele mai deosebite, crema de broccoli sau sparanghel sau chiar si supa reginei intr-un ambalaj portocaliu, evident…

Cea mai buna din cate am gustat e Thai Spicy Chicken: 

Multi angajatori ofera gratuit angajatilor supele astea, intr-un carusel sau automat disponibil langa automatul de cafea.

Nu stiu cat succes au supele instant in Romania, unde multa lume e panicata la ideea de E-uri (spre deosebire de olandezi, pe care nu i-am auzit niciodata plangandu-se de E-uri). Si nici daca romanii pot confirma ca si lor pe la patru dupa-masa le scade energia si au nevoie de o revigorare. Iar daca da si vreti sa incercati efectul testat pe olandezi, aceleasi supe (nu stiu daca toate gusturile) se gasesc si in Romania sub marca Knorr:

KNORR SUPA INSTANT PUI CRUTOANE 21G

 

Tags: , , , , , , , , ,