RSS

Turul muzeelor olandeze (2): Het Dordts Patriciërshuis si Huis van Gijn

DORDRECHT – retineti acest oras daca aveti planificata sau visati la o calatorie in Olanda. Nu inteleg de ce nu este un oras mult mai cunoscut, nici in randul olandezilor. Poate asta se va schimba anul acesta, dupa Ziua Regelui la sfarsitul lui aprilie, care va fi sarbatorita in acest oras. Mie mi se pare fara indoiala o perla intre orasele olandeze.

P1040988

Am mai scris despre orasul Dordrecht aici si aici, de atunci la fiecare vizita mai descopar ceva, incat imi place tot mai mult.

P1040952p

Intr-o plimbare pe stradutele cu cladiri vechi, de pe la 1600, multe inclinate in unghiuri care ma fac sa ma intreb cum or locui oamenii in ele, imi atrag atentia numele strazilor – fiecare cu o scurta explicatie a numelui strazii sau a istoriei zonei, placutele informative de pe fatadele frumoase, vechi.

P1040942p

La cea mai recenta vizita, pe 13 septembrie 2014, am avut parte de o zi perfecta in Dordrecht. S-au potrivit mai multe evenimente neasteptate si impreuna au facut sa petrecem o zi foarte placuta. Am poposit la inceputul zilei la libraria din piata cu statuia pictorului romantic Ary Scheffer, o vizita traditionala pentru noi de pe acum. Am baut o cafea la o terasa in piata si apoi am decis sa ne plimbam intr-o zona in care nu mai fuseseram. Am ajuns la aceasta casuta super ingusta, datand din 1632 si situata deasupra unui pasaj care facea legatura intre oras si port. De aici se poate face un tur cu barca pe canalele orasului, dar cum nu veniseram pregatiti, am aflat ca nu mai erau locuri pentru ziua respectiva. Ramane pe alta data.

This slideshow requires JavaScript.

Am traversat un pod si am vazut in zare un turn de biserica. Ne-am hotarat sa ne indreptam spre el, in drum dand peste fel de fel de case monumentale, multe cu placute informative, in felul acesta afland mai multe despre istoria lor.

This slideshow requires JavaScript.

Ajunsi la turnul spre care porniseram, am descoperit ca nu este de biserica, ci este poarta veche a orasului, la malul apei. Ne-a placut aspectul fatadei, dar ne-a placut si mai mult partea dinspre apa cu multe elemente pe care le-am studiat sezand pe o bancuta.

This slideshow requires JavaScript.

Dinspre apa am pornit inapoi spre oras, mai intai de-a lungul unei peninsule:

This slideshow requires JavaScript.

Astfel am ajuns la primul muzeu pe care doream sa il vizitam: Het Dordts Patriciërshuis – Museum aan de Maas. Priviti pe site-ul muzeului filmuletul de cateva minute, va va da o impresie despre aceasta casa din seculul al 18-lea, cu multe accente frumoase, transformata de curand in muzeu de catre proprietarii actuali, care au locuit  in aceasta cladire cativa ani. In filmulet ii vedeti pe copiii care se jucau in camera Maas, cea mai mare si frumoasa din casa, in vremea in care au locuit acolo.

P1050061

Ajunsi in muzeu, am intrat mai intai in pivnita, apoi in casa unde am fost intampinati de mai multi angajati foarte entuziasti, care in fiecare camera dadeau informatii interesante. De exemplu ni s-a spus sa incepem vizita in pod, unde rula un film despre casa si sa ciocanim in cadrul acestui pat din camera servitorilor. Zis si facut… am avut parte de o surpriza, dar nu va spun mai multe, ca sa nu v-o stric, in caz ca veti vizita si voi la un moment dat.

P1050017p

Am aflat si ca fix in ziua in care am pornit sa vizitam muzee era ziua monumentelor deschise si ca unele cladiri puteau fi vizitate in mod exceptional, multe gratuit. Intrarea in acest muzeu insa nu era gratuita, dar pentru noi da, pentru ca aveam la noi cardurile de care am mai amintit: museumjaarkaart.

This slideshow requires JavaScript.

Dupa aceasta vizita ne-am continuat drumul, oprindu-ne scurt ca sa ne bucuram de barcute si razele soarelui.

This slideshow requires JavaScript.

Al doilea muzeu, asemanator ca idee cu primul, era Huis van Gijn dar de dimensiuni mai impresionante. Dl. van Gijn a fost un bancher si a locuit in aceasta casa in perioada 1864-1922, lasand-o mostenire orasului cu conditia sa devina muzeu si sa ramana pe cat posibil in starea originala.

This slideshow requires JavaScript.

In timp ce ma invarteam prin muzeu, trecand din incapere in incapere, auzeam afara sunet de trasuri, cum nu se poate mai potrivit 🙂 mai tarziu mi-am dat seama ca trasurile faceau parte din ziua monumentelor deschise si erau puse la dispozitie vizitatorilor de muzee in ziua respectiva.

In pod, o colectie foarte deosebita, de jucarii! Din pacate pozele nu mi-au iesit prea bine, pentru ca era tare intuneric, dar credeti-ma ca merita o tura prin podul asta 🙂

Dupa parasirea muzeului, am pornit mai departe inapoi spre centrul orasului. La un moment dat, concentrandu-ne mai degraba la conversatie decat la un sunet oarecum alarmant, ne-am dat seama ca ne aflam pe un pod pe cale sa fie ridicat, adica in urma noastra se lasa o bariera iar podul se inalta cu noi! Eh, asa aflam si noi cat de sprinteni suntem la nevoie, am reusit sa ajungem rapid de partea buna a barierei 🙂

This slideshow requires JavaScript.

Am hotarat sa trecem pe la biserica principala din Dordrecht si peste ce credeti ca am dat in curtea ei? Nici cu gandul nu gandeam, nu degeaba va spun ca a fost o zi deosebita: un eveniment cu trasuri! Cu cai si trasuri felurite, dar, mai ales, cu oameni imbracati de epoca 🙂

This slideshow requires JavaScript.

Siiiii au pornit!

This slideshow requires JavaScript.

Am plecat mai departe acompaniati de cea mai lunga melodie din turnul bisericii pe care am auzit-o vreodata, nu am dovezi, dar credeti-ma pe cuvant.

Pentru ca tot era deschisa, am intrat scurt si am vizitat si primaria:

P1140321

P1050199p

Iar daca va mai spun ca am incheiat ziua asta de septembrie pe terasa unui restaurant grecesc… mai puteti avea vreun dubiu ca a fost o zi perfecta? 🙂

Advertisements
 
4 Comments

Posted by on 23 February 2015 in Muzee olandeze, Turistic

 

Tags: , , , , , ,

Numararea anuala a berzelor olandeze

Pentru fanii inraiti ai blogului sper sa fie o descoperire bine venita, pe mine m-a amuzat la culme cand am auzit in ianuarie de aceasta numarare. Olandezii par sa aiba inventarul in sange, cum numara ei an de an tot felul de vietati, pasari de gradina, broaste si iata, acum aflu ca si berze.roots ooievaar

Se numara iarna cate berze refuza sa mai bata drumul pana in Africa si raman in Olanda pe timpul iernii. Pentru ca, gasesc pe internet, berzele sunt pasari oportuniste, care pot lua asemenea decizii daca li se pare lor ca sunt implinite toate conditiile de care au nevoie, precum hrana suficienta.

Foarte dragut mi se pare faptul ca exista o fundatie pentru berze cu numele STORK, adica Stichting Ooievaars, Research en Knowhow 🙂 Aceasta este cea care organizeaza aceste numaratori si care ne anunta ca anul acesta s-au numarat cele mai multe berze de pana acum: 668, aproape jumatate dintre ele aflandu-se in nordul Olandei. Cati olandezi credeti ca au umblat dupa berze in weekendul 10-11 ianuarie? 340! Asa da!

Mai aflu de pe site-ul fundatiei si ca uneori trec prin Olanda berze negre, precum aceasta semnalata in 2012 pe insula Texel.

Traiasca berzele si la anul sa participam, ma gandesc 🙂

 
Leave a comment

Posted by on 20 February 2015 in Fenomene olandeze, Natura olandeza

 

Tags: , , , , , ,

Un sarut olandez cat un timbru

Posta olandeza se dovedeste a fi romantica. E singura din lume care a avut aceasta inspirata idee: azi, 13 februarie, o zi inainte de Valentine’s Day, s-au putut trimite in Olanda felicitari timbrate cu un sarut rujat 🙂 Ba in unele orase au existat chiar si cutii postale speciale pentru aceasta corespondenta, unde se gaseau si rujuri pentru aplicarea “timbrului”.

Posta olandeza, de cativa ani numita postnl, ofera ca explicatie pentru aceasta initiativa faptul ca traim intr-o lume in care contactul personal pare a fi tot mai superficial.

Pe mine m-a surprins din doua motive: pe de o parte, Valentine’s day nu este o sarbatoare luata in serios de majoritatea olandezilor, care o considera importata din America. Pe de alta, postnl face restructurari in lant de mai multa vreme, tot mai multi angajati isi pierd slujbele in timp ce se face reclama la joburi la postnl, ceea ce e si mai trist, postasii sunt deci concediati pentru a angaja altii pe salarii mai mici.

Dar daca am ignora asta, ideea e draguta si originala, priviti si filmuletul aferent:

 

 

 
Leave a comment

Posted by on 13 February 2015 in Actualitati, Fenomene olandeze

 

Tags: , , ,

Vesti bune pentru nagatii olandezi

Poate va mai amintiti ca am mai scris aici in 2012 despre traditia din provincia olandeza Friesland de a culege oua de nagat. Daca nu mai stiti in detaliu ce si cum, vedeti aici.

Sursa foto: www.vwgzkl.nl

Aceasta traditie era deci controversata pentru ca localnicii o pretuiau, asa cum se pretuieste o traditie, inchizand ochii la ceea ce este rational. Iar iubitorii faunei criticau aceeasi traditie pentru efectul dezastruos pe care o avea asupra pasarilor. Din 1996 incoace s-a constatat ca numarul nagatilor a scazut la jumatate. Astfel s-a dovedit ca unul dintre argumentele amatorilor de oua nu este valabil, anume ca cei care culeg oua ingrijesc cuiburile pasarilor si astfel le protejeaza. Mi se pare oricum o discutie inutila, din moment ce in restul Olandei culegerea acestor oua este interzisa, singura exceptie facandu-se pentru provincia cu aceasta bizara traditie. Daca nu existau motive de ingrijorare nu s-ar fi interzis culegerea in restul Olandei, nu? In alte tari nagatii se afla pe lista pasarilor amenintate cu disparitia.

Dar azi a venit vestea cea buna: anul acesta nici in Friesland nu este permisa culegerea de oua. Asociatia pentru protectia faunei si florei a avut un succes nesperat si se bucura de aceasta decizie. Provincia se obliga sa investigheze starea populatiei de nagati, intrucat amatorii oualor, care considera aceasta activitate echivalenta unei competitii sportive, evident ca spera ca aceasta decizie sa fie temporara si sa se revina asupra ei anul viitor. Pentru 2015, nagatii pot rasufla usurati (in speranta ca oamenii chiar vor respecta aceasta interdictie).

 

Tags: , , , , , ,

Olanda la Eurovision 2015

Intre timp este cunoscuta melodia cu care va participa Olanda la Eurovision in Viena anul acesta.

Nu stiu cum se alege cantecul in Romania, dar in Olanda de cand a participat Anouk in anul 2013 si a avut succes cum demult nu mai avusese Olanda (ajungand pe locul 9), nu mai exista nici un fel de preselectie. Se alege un cantaret si se pare ca alegerea melodiei ii apartine acestuia. In acest an, Olanda va fi reprezentata de Trijntje Oosterhuis, despre care intamplator am mai scris pe blog, vezi aici.

Melodia cu care va participa este compusa de Anouk, cu care e prietena Trijntje si suna asa:

Pe mine nu ma impresioneaza suficient, sincer. Desi sunt fan Anouk, dar in ultimii ani mai putin. Iar melodia asta, daca nu as sti mai bine, as zice ca e cantata de Anouk, adica nu mi se pare ca Trijntje si-a pus amprenta pe ea.

Anul trecut chiar mi-a placut melodia olandeza, a fost deosebita si ar fi putut chiar sa castige (a terminat pe al doilea loc). Anul asta, insa,,, nu prea am sperante. Dar cine stie, sa vedem ce adversari vor fi. Voua cum vi se pare?

 
Leave a comment

Posted by on 5 January 2015 in Muzica

 

Tags: , , , , , , ,

La multi ani – pe stil olandez

Ah, inceputul de an in Olanda are tipicurile lui, ca in orice alta tara, ma gandesc.P1050828p

Ba anul asta am avut ca bonus o traditie in plus, pentru ca a nins (ceea ce nu se intampla in fiecare iarna). Din pacate nu chiar de Craciun, ci imediat dupa. Olandezii, precum si alte popoare, ar fi in favoarea unui Craciun alb. Si sigur zapada a fost frumoasa si a cazut la fix, in timpul vacantei scolare, cand multa lume a fost libera si nu a fost deranjata de zapada in trafic, dar deja din prima zi olandezii au inceput sa se planga si sa o insulte, cum incepe sa ninga, cum incep olandezii sa declare ca pentru ei nu e necesara zapada si ca ar face bine sa dispara rapid. Foarte deosebit, mai ales pentru ca multi olandezi merg anual la schi in alte tari si platesc bani grei pentru cate o saptamana de… zapada!

P1050793p

Dar nu despre asta am vrut sa va scriu. Ci de exemplu despre revelion si cum, in timp ce prieteni romani imi trimiteau poze cu mese pline de platouri cu salate, oua umplute sau bucate rafinate, de restaurant, noi ne aflam in fata unei masute cu “gustari” precum chipsuri. Tura urmata de niste salatele pe baza de maioneza cumparate de la supermarket. Totul incununat, evident, de gogosile imbibate in ulei, traditionalele oliebollen, cu care trebuie neaparat intampinat un an nou. Si uite asa nu e deloc greu sa intri in noul an cu stomacul gol, ceea ce sper sa fie intr-un ceas bun si sa duca la o silueta de invidiat pe parcursul anului 🙂

P1050834p

Om de zapada gospodar si sportiv

Anul nou inseamna insa si felicitarea persoanelor cu care te intalnesti in primele zile din ianuarie. Echivalentul urarii “la multi ani” este “gelukkig nieuwjaar” (adica: an nou fericit) sau “beste wensen” (insemnand: cele mai bune urari). Pana aici, nimic deosebit. Dar olandezii au dileme. Dileme care se adancesc de la an la an. Astfel, in anii trecuti, tot mai multi olandezi au inceput sa se intrebe de cate ori sa se pupe cu persoanele carora le ureaza la multi ani. Pentru ca, precum sigur stiti, in general, olandezii se pupa de trei ori. Se pare ca nu se stie cum s-a ajuns de-a lungul timpului de la unul, la doi si apoi la trei pupici, Dar am impresia ca tot mai multi olandezi au dezvoltat o aversiune fata de obligatia felicitatului de anul nou, asa ca au inceput sa se intrebe daca nu ar putea macar sa reduca numarul de pupaturi. Asta era insa in anii trecuti, dupa cum ne-au informat azi buletinele de stiri. Caci acum, tendinta este chiar mai extrema: olandezii se intreaba cum sa faca sa scape de pupaturile care acompaniaza urarea, Un expert intr-ale relatiilor sociale explica cum unii olandezi mananca peste sau se prefac raciti pentru a evita pupatul.

P1050833.

Salciile olandeze cum a pictat si van Gogh

O alta traditie, care insa nu pare inca pe cale de disparitie, precum pupatul mai sus mentionat, este cea a intrebarii: “Mai am voie?”, in original “Mag het nog?“. Continuarea intrebarii ar fi: “sa va urez la multi ani?”. Dupa primele zile din ianuarie, olandezii incep sa aiba indoieli. Si nu degeaba, ci sigur bazate pe experiente anterioare negative. Nu va inchipuiti ca de exemplu pe 7 ianuarie puteti ura oricui la multi ani fara ca urarea bine intentionata sa va fie parata de un olandez iritat care va va spune ceva de genul: “mda, nu stiu, inca se mai ureaza?”. Credeti-ma pe cuvant, olandezii sunt mai degraba deranjati de o urare intarziata decat jigniti de lipsa ei. Asa ca nu va lasati dusi de val, tineti-va entuziasmul in frau si urati-le eventual doar in gand ce doriti 🙂

P1050816p

Ce frumoasa trebuie sa fie zapada vazuta din balon!

Eu sper ca inca mai am voie, fiind totusi abia 2 ianuarie, iar voi fiind romani (majoritatea) sa va urez La multi ani, sa va mearga bine in 2015 si sa fiti zen, ceea ce imi doresc si mie, mai ales. Si daca vreti sa imi povestiti despre traditiile de la voi legate de revelion si anul nou, primesc cu placere!

P1050837

 
 

Tags: , , , , , ,

Dragi cititori, iesiti la vot!

Un scurt apel pentru nehotarati sau cei care se tem de cozile la vot. Tocmai ma intorc din Haga, am votat dupa o ora de stat la coada, civilizat, in corturi, feriti de ploaie, totul se misca cat se poate de repede. La final am auzit ca intre timp coada s-a micsorat, iar voluntarii erau dezamagiti, sperau sa vina mai multa lume. Deci sunteti bineveniti si aveti multe sanse sa votati pana la inchiderea sectiei de vot.

image

 
2 Comments

Posted by on 16 November 2014 in Uncategorized