RSS

Tag Archives: sarbatori

La multi ani – pe stil olandez

Ah, inceputul de an in Olanda are tipicurile lui, ca in orice alta tara, ma gandesc.P1050828p

Ba anul asta am avut ca bonus o traditie in plus, pentru ca a nins (ceea ce nu se intampla in fiecare iarna). Din pacate nu chiar de Craciun, ci imediat dupa. Olandezii, precum si alte popoare, ar fi in favoarea unui Craciun alb. Si sigur zapada a fost frumoasa si a cazut la fix, in timpul vacantei scolare, cand multa lume a fost libera si nu a fost deranjata de zapada in trafic, dar deja din prima zi olandezii au inceput sa se planga si sa o insulte, cum incepe sa ninga, cum incep olandezii sa declare ca pentru ei nu e necesara zapada si ca ar face bine sa dispara rapid. Foarte deosebit, mai ales pentru ca multi olandezi merg anual la schi in alte tari si platesc bani grei pentru cate o saptamana de… zapada!

P1050793p

Dar nu despre asta am vrut sa va scriu. Ci de exemplu despre revelion si cum, in timp ce prieteni romani imi trimiteau poze cu mese pline de platouri cu salate, oua umplute sau bucate rafinate, de restaurant, noi ne aflam in fata unei masute cu “gustari” precum chipsuri. Tura urmata de niste salatele pe baza de maioneza cumparate de la supermarket. Totul incununat, evident, de gogosile imbibate in ulei, traditionalele oliebollen, cu care trebuie neaparat intampinat un an nou. Si uite asa nu e deloc greu sa intri in noul an cu stomacul gol, ceea ce sper sa fie intr-un ceas bun si sa duca la o silueta de invidiat pe parcursul anului 🙂

P1050834p

Om de zapada gospodar si sportiv

Anul nou inseamna insa si felicitarea persoanelor cu care te intalnesti in primele zile din ianuarie. Echivalentul urarii “la multi ani” este “gelukkig nieuwjaar” (adica: an nou fericit) sau “beste wensen” (insemnand: cele mai bune urari). Pana aici, nimic deosebit. Dar olandezii au dileme. Dileme care se adancesc de la an la an. Astfel, in anii trecuti, tot mai multi olandezi au inceput sa se intrebe de cate ori sa se pupe cu persoanele carora le ureaza la multi ani. Pentru ca, precum sigur stiti, in general, olandezii se pupa de trei ori. Se pare ca nu se stie cum s-a ajuns de-a lungul timpului de la unul, la doi si apoi la trei pupici, Dar am impresia ca tot mai multi olandezi au dezvoltat o aversiune fata de obligatia felicitatului de anul nou, asa ca au inceput sa se intrebe daca nu ar putea macar sa reduca numarul de pupaturi. Asta era insa in anii trecuti, dupa cum ne-au informat azi buletinele de stiri. Caci acum, tendinta este chiar mai extrema: olandezii se intreaba cum sa faca sa scape de pupaturile care acompaniaza urarea, Un expert intr-ale relatiilor sociale explica cum unii olandezi mananca peste sau se prefac raciti pentru a evita pupatul.

P1050833.

Salciile olandeze cum a pictat si van Gogh

O alta traditie, care insa nu pare inca pe cale de disparitie, precum pupatul mai sus mentionat, este cea a intrebarii: “Mai am voie?”, in original “Mag het nog?“. Continuarea intrebarii ar fi: “sa va urez la multi ani?”. Dupa primele zile din ianuarie, olandezii incep sa aiba indoieli. Si nu degeaba, ci sigur bazate pe experiente anterioare negative. Nu va inchipuiti ca de exemplu pe 7 ianuarie puteti ura oricui la multi ani fara ca urarea bine intentionata sa va fie parata de un olandez iritat care va va spune ceva de genul: “mda, nu stiu, inca se mai ureaza?”. Credeti-ma pe cuvant, olandezii sunt mai degraba deranjati de o urare intarziata decat jigniti de lipsa ei. Asa ca nu va lasati dusi de val, tineti-va entuziasmul in frau si urati-le eventual doar in gand ce doriti 🙂

P1050816p

Ce frumoasa trebuie sa fie zapada vazuta din balon!

Eu sper ca inca mai am voie, fiind totusi abia 2 ianuarie, iar voi fiind romani (majoritatea) sa va urez La multi ani, sa va mearga bine in 2015 si sa fiti zen, ceea ce imi doresc si mie, mai ales. Si daca vreti sa imi povestiti despre traditiile de la voi legate de revelion si anul nou, primesc cu placere!

P1050837

 
 

Tags: , , , , , ,

Prima zi a regelui olandez, 1 mai si pacaleala de 5 mai

Cam ciudat, asa mi s-a parut intregul concept de zi a regelui anul acesta.

Sa ma explic:
Pana anul trecut, ziua nationala a Olandei era 30 aprilie, data la care se sarbatorea Ziua Reginei.

Si acest concept putin ciudat, pentru ca era de fapt ziua precedentei regine, Juliana, nu a reginei Beatrix. Dar Beatrix a considerat ca nu poate oferi poporului o zi nationala in frigul lunii ianuarie, cand e ziua ei, asa ca a ramas o zi de primavara.

Anul trecut nu am avut Ziua Reginei, pentru ca pe 30 aprilie a avut loc schimbarea de tron, dar totusi am fost liberi ca sa sarbatorim acest eveniment deosebit.

Noul rege, Willem Alexander, este nascut pe 27 aprilie, deci aproape de 30 aprilie, aproape ca nu merita efortul de a schimba data, dar totusi el a ales sa o schimbe. 

Dar anul acesta data de 27 aprilie a picat intr-o duminica, iar regele nu poate fi deranjat duminica, ma gandesc, drept pentru care a decretat ca vom sarbatori cu o zi in avans, pe 26 aprilie, sambata. Cumva, mi se pare ca multa lume nu a prea tinut cont de aceasta zi, multe magazine au fost deschise cu orar normal, iar noi am petrecut toata ziua acasa, trebaluind in gradina, nu am vazut nici pata de culoare portocalie. Au fost petreceri in aer liber ca si in alti ani, ce-i drept. Si “piata libera”, o traditie de ziua reginei/regelui, constand in vanzarea de vechituri din casa pe strada sau in parcuri.

Dar cum se zvoneste ca regele vrea sa schimbe felul in care isi sarbatoreste ziua de la anul, nu m-a mai atras sa ma uit la televizor, cum am facuti ani la rand, la plimbarea printr-un oras in care se pregatesc tot felul de activitati pentru familia regala. Asa ca nici asta nu am bifat.

Oricum gasesc ciudat la toata afacerea ca o zi nationala se poate sarbatori cu o zi in avans, daca asa vrea regele, mai normal mi s-ar parea sa fie batuta in cuie, dar cred ca asta e ceva tipic pentru olandezi, de fapt, totul e posibil, nicio regula nu e sfanta.

Iar ceea ce mai banuiesc, desi nu am o dovada clara, e ca Ziua Reginei si acum Ziua Regelui sunt de vina pentru faptul ca Olanda nu are parte de o zi libera pe 1 mai. Probabil ca o zi libera pe 30 aprilie si inca una pe 1 mai s-a considerat prea de tot. Iar acum, 27 aprilie e tot aproape de 1 mai, asa ca ramanem la vechiul obicei: 1 mai e o zi lucratoare obisnuita in Olanda.

Ca sa nu mai pomenesc, desi ma tem ca totusi asa am sa fac, de ziua dubioasa de 5 mai. Cand Olanda sarbatoreste ziua eliberarii (ziua in care a capitulat armata germana in Olanda), o zi care se chiar sarbatoreste detaliat in fiecare an. Insa cum sunt liberi oamenii muncii in data asta? Odata la 5 ani! Daca nu traiam aici, nu cred ca as fi crezut prea usor asa ceva…

Nu stiu daca se intelege suficient de clar, dar concluzia acestor randuri este ca tare as vrea si eu mai multe zile libere din partea statului olandez 🙂 Multumesc anticipat!

 
 

Tags: , , , , , , , , ,

Petricii Negri (Zwarte Pieten) sub lupa UN

O alta traditie, in afara de exteriorizarea dispretului la aparitia in magazine a dulciurilor specifice sarbatorii Sinterklaas inca de la sfarsitul verii, este purtarea de discutii pe tema Petricilor Negri care il insotesc pe Sinterklaas.

In fiecare an discutia porneste de la olandezii care considera (la fel ca si majoritatea strainilor care afla de acest obicei) ca Petricii sunt o manifestare rasista, pentru ca sunt oameni albi machiati sa para negri, cu buze vopsite in rosu si care indeplinesc rolul de ajutoare ale lui Sinterklaas. Majoritatea persoanelor de culoare se simte jignita, discriminata, se aduce in discutie trecutul Olandei care a fost o tara activa in comertul cu sclavi. Multi olandezi albi considera orice argument impotriva Petricilor nebunie curata, pentru ca Petricii nu sunt sunt persoane de culoare, ci sunt negri de la funinginea din hornurile prin care aluneca de pe acoperis in casele copiilor. Un argument care se loveste de rezistenta in tabara opusa, pentru ca Petricii au un aspect care aduce mult mai mult cu persoanele de culoare decat cu persoane albe murdare de funingine. Intrebarea multora la auzul acestei explicatii este: “Dar de ce au Petricii buze atat de proeminente?”. Un comic olandez a furnizat raspunsul: buzele arata in acest fel pentru ca sunt zdrelite in timpul coborarii pe hornul stramt 🙂

Sursa: www.vrijalmelo.nl

Anul acesta discutiile par mai incinse ca oricand, luand proportii aiuritoare. Premierul olandez a fost nevoit sa se exprime pe aceasta tema si concluzia lui a fost ca este vorba despre o sarbatoare care este responsabilitatea societatii, nu a guvernului. S-a ajuns la formarea unei comisii din partea UN consistand in 4 persoane (de culoare) care trebuie sa cerceteze acest fenomen al Petricilor olandezi. Ieri presedinta comisiei si-a exprimat parerea personala, desi cercetarile nu s-au incheiat inca si deci nu exista inca o concluzie oficiala. Astfel Olanda, deja intr-o stare de agitatie, a aflat ca sarbatoarea ar trebui interzisa, pentru ca Petricii sunt un fenomen rasist care nu se poate accepta in secolul acesta. In functie de rasa, reactiile au fost complet opuse. Olandezii albi sunt exasperati de acest amestec din afara dar si de intreaga discutie, pentru ca ei asociaza Petricii cu veselie, cadouri, dulciuri. Pe cand olandezii de culoare se simt inferiori, caricaturizati, facuti de ras de catre Petrici.

Azi pana si directorul Muzeului National Olandez (Rijksmuseum) s-a exprimat pe marginea acestei dezbateri, considerand aluziile la trecutul sclavagist al Olandei total nefondate, pentru ca figuri gen clovni de culoare au existat in Olanda inca cu mult inaintea sclavilor. Aparatori ai sarbatorii s-au exprimat in timp si numar record prin like-uri pe o pagina de facebook, care intr-o zi a devenit cea mai mare pagina facebook din Olanda (peste un milion de like-uri la o populatie de aprox. 16 milioane). Imi place numele paginii: “pietitie”, un cuvant derivat de la combinatia dintre Piet si petitie.

 

Voua cum vi se par Petricii? Inofensivi si joviali sau o exprimare a rasismului?

 

Tags: , , , , , , , , ,

Kruidnoten in August???

Va prezint o traditie olandeza care se repeta in fiecare an, ca orice traditie care se respecta.

Asadar, in fiecare an, olandezii sunt scandalizati de aparitia mult prea timpurie a produselor tipice pentru sarbatoarea Sinterklaas (5 decembrie) sau pentru alte sarbatori.

Pe twitter, alte site-uri sau in viata reala, olandezii sunt de fiecare data exasperati pentru ca produsele respective apar in magazine cu luni inainte de sarbatoarea cu pricina. Si fiecare olandez isi inchipuie ca e primul care le descopera si care, din acest motiv, are toate drepturile sa se planga cu foc.

Nu sunt olandeza, ce-i drept, dar sunt sigura ca am fost prima care am detectat inca in august, pe data de 30, kruidnoten, care mie imi plac, asa ca am si cumparat prima punga 🙂

IMAG0770

Introducing a Dutch tradition which repeats itsself every year, like every serious tradition.

So, every year, the Dutch are shocked by the fact that holiday related items appear in shops way too early, like the ones for Sinterklaas (December 5th) or for other holidays.

On twitter, other sites or in real life, the Dutch are expressing their dissatisfaction because these products can be bought already months ahead. And every Dutch person believes that he or she is the first one to spot them every year and therefore thinks that he/she has every right to complain publicly.

It’s true I am not Dutch, but I am convinced that I was the first to spot still in August, the 30th, kruidnoten, which are my favourite Sinterklaas product, so I bought the first bag already 🙂

IMAG0771p

 

Tags: , , , , , , , , , , ,

Pachetul olandez de Craciun / The Dutch Christmas package

Pachetul de Craciun din partea angajatorului este o traditie veche in Olanda. In fiecare an primim cate un pachet constand mai ales in mancare, bautura si un obiect practic sau decorativ.

Mai jos poze cu pachetul din acest an (trei straturi diferite).

Nelipsite din orice pachet sunt popcorn-ul dulce, marshmallows si un amestec pentru clatite.

Anii trecuti am primit o sticla de vin alb si una de vin rosu, anul acesta insa cu totul alta combinatie: bitter-ul olandez Juttertje, de pe insula Texel si o sticla de vin fiert (Glühwein).

*********************************************************************************************************************************

The Christmas package from the employer is an old tradition in the Netherlands. Every year we receive a package with mostly food and drinks and one practical or decorative item.

See below pictures of this year’s package (three different layers).

You can always count on sweet popcorn, marshmallows, mix for panecakes.

In the last years there was always a bottle of white wine and one of red wine. This year a whole other combination: the Dutch bitter Juttertje, from the island Texel and a bottle of Glühwein.

P1140081

 

P1140070

 

P1140084

 

P1140085

 

P1140090

 

 

Tags: , , , , , , , , , ,

Felicitarile olandeze de Craciun / The Dutch Christmas cards

Pentru cine nu a citit acum un an articolul despre traditia felicitarilor de Craciun in Olanda, nu e prea tarziu. Ca sa va puneti in tema, dati click aici.

Anul acesta, timbrele lunii decembrie (=timbre care pot fi folosite pentru felicitari de Craciun in decembrie, costand cu 10 centi mai putin decat cele obisnuite) arata asa:
**************************************************************************************************************************
A year ago I wrote about the Dutch tradition of sending Christmas cards, explaining how most of the Dutch send lots of cards and that there are even special stamps each year for sending holiday cards within the Netherlands. This year’s December stamps (=stamps which can be used for holiday cards in December, costing 10 cent less than regular ones) look like this:

P1140059

Ma pregatesc sa incep, urati-mi succes 🙂
**************************************************************************************************************************
Getting started… wish me luck 🙂

P1140060

Sper sa fiu inspirata de pomul de Craciun pe care il avem de duminica (dupa cum am scris in post-ul anterior, olandezii fac bradul devreme):

***************************************************************************************************************************

Getting inspired by the Chritstmas tree we have since Sunday. (As I explained in my previous blog post, the Dutch being early with their trees):

P1140067

3 ore mai tarziu si cu 3 degete amortite:

************************************************************************************

3 hours and 3 numb fingers further:
P1140062

P1140064

Sarbatori fericite!
Happy holidays!

 
 

Tags: , , , , , , , ,

Sinterklaas, mosul copiilor olandezi

Dupa cum ma laudam acum aproape un an, in sfarsit vin cu detalii despre sarbatoarea preferata a olandezilor, Sinterklaas.

Sinterklaas este un mos si se sarbatoreste pe 5 decembrie. Romanii ar sari si mi-ar zice ca nu e nimic asa special, il avem si noi pe Mos Nicolae!

Si ar avea dreptate, dar numai partial! Numele Sinterklaas vine de la Sint Nikolaas, deci da, la baza e acelasi mos Nicolae.

Ce nu ati mai pomenit este ca Sint (cum e alintat) vine in Olanda cu mult inainte de ziua lui de nastere, care e pe 5 decembrie si de altfel motivul pentru care vine: ca sa isi sarbatoreasca ziua. Sint vine in prima sambata dupa Sf. Maarten, care se sarbatoreste pe 11 noiembrie (de altfel si data la care incepe perioada carnavalului). Ca sa divaghez si mai mult si sa maresc suspansul, aflati ca Sf. Maarten e un fel de Halloween, in sensul ca exista obiceiul colindarii de la casa la casa pentru a primi dulciuri (in afara de deplasarea copiilor in coloana, fiecare purtand un lampion).

Anul acesta, Sinterklaas a venit in Olanda sambata, 17 noiembrie. Poate va intrebati de unde si cum vine. Daca nu, ar trebui sa o faceti, pentru ca si asta e ceva deosebit. Sint vine cu vaporul din Spania! Si nu vine singur, doar nu o sa carmeasca el, are ajutoare, motive de multe controverse pe teme rasiale: Zwarte Pieten (adica Petrici Negri). Care sunt oameni albi machiati astfel incat sa para negri. Ceea ce, avand in vedere trecutul Olandei, care a fost activa in comertul cu sclavi, nu e tocmai treaba buna. Se spune insa ca nu trebuie priviti ca niste sclavi negri, ei sunt negri de la funingine, pentru ca Sint si Petricii lui vin cu cadouri pe horn (ca toti mosii).

Un Piet decorativ in vitrina:

Sarbatoarea Sinterklaas incepe deci undeva pe la mijlocul lui noiembrie si tine pana pe 5 decembrie. In sambata cand soseste vaporul din Spania, se organizeaza intr-un oras olandez sosirea mosului oficial, care se transmite in direct la televizor. In multe alte orase, ca sa poata cat mai multi copii sa aiba parte de sosirea lui pe viu, se organizeaza de asemenea sosirea vaporului. Nu stiu ei copiii ca nu poate fi mosul peste tot. Copiii se imbraca cu placere in costumele de Zwarte Pieten in culori vesele, si il asteapta cu nerabdare pe mos, care, dupa ce coboara de pe vapor, se urca pe un cal alb cu numele de Amerigo.

Petricii cei negri arunca in jur dulciurile traditionale pentru aceasta perioada, pepernoten (un fel de mini turte dulci) si se tin in general de sotii. Petricii sunt de diferite feluri, exista Luisterpieten (care asculta, despre care se spune ca asculta si noteaza pe tot parcursul anului cum se poarta un copil), Inpakpieten (care impacheteaza cadourile), Wegwijspieten (navigatori, care gasesc drumul)…

Mosul este primit de copii care canta cantecele specifice de Sinterklaas si se organizeaza diferite spectacole.

In asteptarea lui Sinterklaas:

Un Piet adevarat:

Partea cea mai buna pentru copii urmeaza acum: din ziua sosirii mosului in Olanda pana pe 5 decembrie, copiii pot sa isi aseze in fiecare seara ghetutele in apropierea semineului / sobei / caloriferului, ceea ce merge mana in mana cu cantarea catorva cantece pentru mos seara inainte de culcare. Si daca mosul sau unul dintre Petrici a fost pe receptie, copiii gasesc cate un mic cadou dimineata in ghetute. Ei, ce ziceti de afacerea asta? Copii care in fiecare dimineata, timp de 3 saptamani, se asteapta sa gaseasca un cadou… sa tot fii copil asa!

Copiii mai lasa si cate un cadou pentru Amerigo, un morcov sau fan. Deci sa vad eu cum rezista… mosul sa nu puna ceva in ghetute la gasirea unui asemenea cadou.

Pe 5 decembrie, ziua oficiala a lui Sinterklaas, cadourile se ingroasa, atunci primesc copiii cadouri babane, in multe familii se renunta din aceasta cauza la cadourile de Craciun. Mai ales ca nu exista pentru copiii olandezi si un Mos Craciun, mosul e doar unul: Sinterklaas! Care, bietul Sinterklaas, isi sarbatoreste ziua de nastere pe Amerigo, calarind pe acoperisurile caselor ca sa aduca pentru toti copiii cadouri. Si pentru adulti seara de 5 decembrie este deosebita, multe familii pregatesc “surprize”. De obicei membrii unei familii care vor sarbatori impreuna trag la sorti cu ceva vreme inainte pentru cine vor pregati surpriza. Ideea de baza e creativitatea. Fiecare pregateste ceva, fie o poezie comica despre persoana respectiva sau un cadou impachetat astfel incat sa fie greu de desfacut sau un cadou comic creatie proprie…

Exista si ideea de nuia pentru copiii neascultatori, dar, spre deosebire de Romania, ramane numai o “amenintare”, nici un copil olandez nu a vazut vreo nuia. O alta amenintare este cum ca cine nu este cuminte este bagat intr-un sac si luat inapoi cu vaporul in Spania. In Romania exista o amenintare asemanatoare dar cel care te ia in sac este un tigan.

Citesc pe internet ca circa 65% dintre olandezi sarbatoresc Sinterklaas, sarbatoarea fiind numita si “Pakjesavond” (seara cadourilor). In forma actuala, sarbatoarea este cunoscuta de prin 1850, dar exista de ~700 ani.

Un Piet decorativ:

Voi ce ziceti, cum vi se pare mosul olandez?

 
5 Comments

Posted by on 26 November 2012 in Fenomene olandeze, Traditii, sarbatori

 

Tags: , , , , , ,